Marie Curie a fost acea femeie remarcabilă ce a reușit să deschidă noi orizonturi în fizică și chimie, dar și noi uși pentru progresele ingineriei, biologiei și medicinii.
Marie Curie a deschis noi orizonturi pentru carierele științifice ale femeilor.
Marie Curie a fost:
Prima femeie care a primit o diplomă de doctor în știință în Franța
Prima femeie laureată cu premiul Nobel
Prima femeie care a predat la Universitatea de la Sorbona
Prima femeie care a primit de două ori premiul Nobel
Prima laureată a premiului Nobel a cărei fiică a primit și ea aceeași distincție, tot în același domeniu
Marie Curie a inventat termenul de radioactivitate după ce a descoperit cele două elemente: poloniu și radiu.
Viața ei a oferit perspective asupra schimbării rolului femeilor în știință și în mediul academic în secolul trecut.
De asemenea, a oferit exemple ale multor feluri în care oamenii de știință pot și trebuie să lucreze pentru a îmbunătăți programele educaționale și oportunitățile legate de carieră disponibile celor care urmează acești pași.
Copilăria lui Marie Curie
Marie Salomea Sklodovdka s-a născut Varșovia pe data de 7 noiembrie 1867, într-o Polonie destrămată și împărțită între trei mari puteri: Rusia, Austria și Germania.
A fost ce mai mică din cei cinci copii ai familiei, o familie interesantă și destul de neobișnuită la vremea aceea. Ambii părinți proveneau din mica nobilime poloneză, însă fuseseră nevoiți să renunțe la titluri și pământuri după ce țara fusese învinsă de Rusia țaristă.
La momentul nașterii lui Marie, revolta din ianuarie 1864 fusese abia înăbușită, iar Varșovia căzuse sub o ocupație brutală.
Un unchi al lui Marie a fost exilat în Siberia, iar altul a fost rănit de două ori în timpul revoluției, după care a fugit în Franța.
Represiunea politică dură a afectat profund familia Sklodovska, iar umbra ei s-a regăsit pe tot parcursul vieții lui Marie.
Amândoi părinții lui Marie Curie proveneau din familii educate, unul dintre bunicii săi riscându-și slujba de director de școală în momentul în care a susținut ca toți copiii de țărani, talentați, să beneficieze de aceeași educație ca și cei de nobili. Marie s-a născut într-o familie în care educația era încurajată atât pentru băieți, cât și pentru fete, fiecare dintre copii era îndemnat să-și urmeze studiile cu rigurozitate, să aibă cariere importante și să poată transmite cunoștințele lor, pe mai departe, altor persoane, indiferent de recompense sau riscurile la care erau expuși.
Mama lui Marie era profesoară și în 1860 a ajuns directoarea unui pension de fete. Timp de opt ani a trăit împreună cu familia în acest pension unde preda, avea grijă de școală și de cei cinci copii ai săi.
După aceea, tată lui Marie a fost avansat ca director al școlii publice, motiv pentru care s-au mutat cu toții într-un apartament al acestei instituții.
Erau extrem de săraci, motiv pentru care mama lui Marie se ocupa să facă toate hainele membrilor familiei și, uneori, primea studenți străini în gazdă. Nu mult timp mai târziu, tatăl lui Marie a fost destituit de către guvernul rus din cauza vederilor sale politice și din cauza conexiunilor familiei cu „revoluționarii”.
Când Marie avea 10 ani, mama sa a murit de tuberculoză, iar un an mai târziu, una dintre surorile sale a murit de tifos.
Indiferent de sărăcia și greutățile prin care a trecut familia, toți copiii au fost îndemnați să primească cea mai bună educație.
Marie și frații ei au urmat o combinație de școală publică și privată unde au primit o educație riguroasă. Marie a învățat intensiv limba, literatura și istoria Poloniei, chiar dacă acest lucru era ilegal, iar după primii ani de școală era considerată un elev briliant, extrem de talentat la limbile străine și cu o memorie excelentă.
A absolvit gimnaziul la 15 ani, însă, în Polonia, fetele nu erau admise la universitate, iar tată familiei abia putea susține financiar Facultatea de medicină a fratelui mai mare.
Marie și sora ei mai mare, Bronia au ajuns la o concluzie și la o înțelegere: Bronia avea să plece la Paris, să studieze Medicina, timp în care Marie lucra ca guvernantă și o ajuta să-și plătească studiile. După ce Bronia avea să-și termine facultatea, va face același lucru pentru sora ei mai mică.
Marie s-a angajat ca guvernantă într-un sat mic și izolat din Polonia unde avea grijă de un bebeluș, un băiat de 6 ani și o adolescentă de 18 ani. De asemenea organiza cursuri clandestine pentru a-i învăța pe copiii de țărani să scrie, să citească și le preda cultura și istoria Poloniei, lucruri interzise pentru care risca deportarea în Siberia.
În toată aceasta perioadă, Marie a avut o legătură amoroasă cu fiul cel mare al familiei pentru care lucra, Kazimierz și, la un moment dat, cei doi au anunțat că se iubesc și că vor să se căsătorească. Când au auzit una ca asta, familia a explodat deoarece nu putea accepta o astfel de relație, o căsătorie cu o simplă guvernantă fără nici o zestre.
Însă, se pare că relația a continuat și după ce Marie s-a întors la Varșovia pe un nou post de guvernantă.
În această perioadă, pentru prima dată, Marie a avut șansa să lucreze pentru prima dată în cadrul unei cercetări de laborator. Vărul ei care se reîntorsese la Varșovia după ce studiase în Rusia cu Mendeleev, preluase conducerea muzeului din cadrul Ministerului Industriei și Agrigulturii. Sub tutela lui, Marie a început să studieze în secret chimia și astfel și-a descoperit pasiunea pentru experimentele de laborator.
Între timp, Bronia a absolvit facultatea, s-a căsătorit și a început să practice medicina, lucru care a însemnat-o să o cheme cu ardoare pe Marie să-și urmeze studiile la Paris. La acea vreme, Marie ezita să meargă la Paris deoarece era cumva împărțită între dorința ei de a studia în Franța și legăturile ei cu Polonia ce includeau grija pentru tatăl și sora mai mică, afecțiunea pentru Kazimierz și dragostea pentru pământul natal.
În 1891, la vârsta de 23 de ani, Marie ajunge la Paris și se înscrie la Sorbona.
La Sorbona întâlnește fizicieni renumiți precum Jean Perrin sau Charles Maurain. MArie muncește și studiază din greu în timpul facultății, noapte de noapte învață și ajunge să trăiască, la propiu, doar cu pâine, unt și ceai.
Este prima care își ia licența în știința fizicii în 1893, iar anul următor începe să lucreze în laboratorul de cercetare Lippmann și primește licența în matematică. În primăvara aceluiași an îl cunoaște pe Pierre Curie cu care se căsătorește în 1985.
Căsătoria lor a fost începutul unui parteneriat care foarte curând va cunoaște rezultate semnificative în lumea științei. Vor descoperi poloniu în 1898(element denumit astfel după țara natală a lui Marie) și câteva luni mai târziu, radiu.
În 1902, Marie reuşeşte să prepare un decigram de radiu pur si face o prima determinare a greutăţii atomice: 255. Radiul exista oficial. Radiul se va dovedi util în medicina. Radioterapia distruge celule bolnave si vindeca anumite forme de cancer si a căpătat numele de Curieterapie. Soţii Curie au convenit sa nu-si breveteze tehnica obţinerii radiului, deşi acest lucru le-ar fi putut aduce imense câştiguri materiale. Ar fi fost, după ei, contrar spiritului ştiinţific.
Ca rezultat al cercetărilor sale șrtiințifice, Marie Curie își ia doctoratul în știință în iunie 1903 și tot atunci împarte premniul Nobel cu soțul său și cu Antoine Henri Becquerel (fizicianul al cărui nume a fost folosit pentru denumirea unității de măsură în radioterapie), distincție pe care o primesc pentru descoperirea radioactivității.
Nașterea celor două fiice, Irene și Eve nu au întrerupt munca de cercetare știinifică a lui Marie.
La foarte scurt timp de la premiul Nobel, Pierre Curie moare subit într-un accident de mașină, moment de cotitură pentru cariera lui Marie: de acum înainte ea trebuia să-și dedice toată energia pentru a completa singură lucrarea științifică pe care o concepuse.
În mai 1903 primește catedra ce aparținuse soțului ei la Sorbona și devine astfel prima femeie care predă pentru această prestigioasă universitate.
În 1908 devine professor titular, iar în 1910, teza sa fundamental despre radioactivitate va fi publicată
În 1911 primește al doilea premiu Nobel pentru chimie, pe baza teoriei izolării radiumului pur.
În timpul primului Război Mondial, ajutată de fiica sa, Irene, marie se devotează dezvoltării folosirii radiografiei cu raze X. Munca ei și a celor două fiice continua ani mai târziu și adduce o mulțime de foloase societății întregi.
În 1934, Marie Curie moare din cauza leucemiei cauzate de multitudinea de radiații la care s-a expus întreaga viață.
În 1995 cenușa lui Marie Curie a fost depusă la Pantheon în Paris și astfel a devenit prima femeie care a primit acest onor pentru meritele sale deosebite.
Biroul și laboratorul său din Pavilionul Curie al Institutului de Radium au devenit muzeu.
Citate din Marie Curie
„ Viața nu este ușoară pentru niciunul dintre noi. Dar de ce? Trebuie să avem perseverență și, mai presus de toate, încredere în noi înșine. Trebuie să credem că suntem înzestrați cu ceva și că acest lucru trebuie atins”
„Nu trebuie să ne temem de nimic în viață. Trebuie doar să înțelegem!”
„Sunt una dintre aceia care gândesc ca Nobel și anume că umanitatea va câștiga mai mult bine decât rău din noile descoperiri”
„ Nu se observă niciodată ce s-a făcut; se vede doar ce rămâne de făcut”
„ Sunt printre cei care cred că știința are o mare frumusețe. Un om de știință din laboratorul său nu este doar un tehnician: el este, de asemenea, un copil plasat înaintea fenomenelor naturale care îl impresionează ca un basm
„Nu-ți fie teamă de perfecțiune; niciodată nu o vei atinge”
„Nu puteți spera să construiți o lume mai bună fără a îmbunătăți indivizii. În acest scop, fiecare dintre noi trebuie să lucreze pentru îmbunătățirea sa și, în același timp, să împărtășească o responsabilitate generală pentru întreaga umanitate, datoria noastră specială fiind aceea de a ajuta pe aceia cărora credem că le putem fi foarte folositori”
„Fii mai puțin curios legat de oameni, dar mai curios legat de idei”
