În societatea actuală, care se vrea bazată pe cunoaştere, eficienţa şi competitivitatea nu pot conduce spre progres, spre excelenţă, în lipsa calităţii, iar calitatea, în special în educaţie şi pregătire profesională, în orice dimensiune şi la orice nivel, nu poate fi decât rodul creativităţii şi inovării. Pentru a rezista într- un mediu în care trebuie să-ţi schimbi frecvent şi/sau imprevizibil locul de muncă, indiferent de vârstă, trebuie dobândite noi cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pentru dezvoltarea individuală şi facilitarea mobilităţii pe piaţa muncii, inclusiv transnaţională. Trebuie promovate şi îmbunătăţite, în spiritul documentelor europene, accesul şi participarea la învăţarea de-a lungul vieţii.
Promovarea unei societăţi a cunoaşterii (strategia Lisabona 2010) înseamnă ridicarea nivelului general de competenţe ale cetăţenilor ceea ce conduce implicit la creşterea şanselor lor profesionale şi contribuie la combaterea sărăciei şi excluziunii sociale. Realizarea acestei strategii trebuie să se bazeze pe o abordare conştientă de către toate părţile interesate ale societăţii (instituţii publice la toate nivelurile, companii, indiferent dacă misiunea lor este aceea de educare şi/sau pregătire profesională, individ etc) şi de societate în ansamblul ei, a tuturor conceptelor legate de cunoaştere, în special a celui de “învăţare de-a lungul vieţii” (“lifelong learning”), dar şi al celor derivate, mai nou, de “lifewide learning”, “lifedeep learning” şi de ce nu “lifehigh learning”. Suportul lor este legat de condiţia unanim acceptată a deţinerii/dobândirii, în afara altor abilităţi şi competenţe, unor abilităţi „cheie” pentru toţi, cele de creativitate şi inovare.
Pe aceste abilităţi cheie se pot construi toate celelalte competenţe, modele, programe şi mai ales „paradigme postmoderne în context european” de pregătire profesională a adulţilor.
2. ASPECTE GENERALE
2.1. Concepte. Definiţii şi modele
2.1.1. Definiţii
O definiţie care leagă creativitatea de calitate este următoarea: “CREATIVITATEA – într-adevăr punctul culminant al inteligenţei şi conştiinţei – implică jocuri mentale care dau naştere CALITĂŢII”
Pentru inovare amintim două definiţii, dintr-un standard ocupaţional şi dintr-un dicţionar. INOVAREA este procesul prin care ideile noi (rezultate în urma procesului creativităţii sau al eforturilor de cercetare – dezvoltare, pe de-o parte, şi a solicitărilor pieţei, pe de altă parte) se transformă în valori materiale destinate vânzării, deci, pieţei.
INOVAREA este procesul prin care o idee sau o invenţie sunt transformate în bunuri sau servicii pentru care oamenii plătesc, sau ceva ce rezultă din acest proces. Trebuie de asemenea menţionată distincţia dintre inovaţie şi invenţie, între care există frecvente confuzii, aceea că deşi multe inovaţii sunt create din invenţii, este posibil a inova fără a inventa şi a inventa fără a inova.
Toate aceste concepte se găsesc reunite în modelul de excelenţă European, din 1991, (European Quality Award – EFQM Excellence Model) proiectat şi utilizat pentru decernarea premiului european al calităţii, aşa cum există astfel de modele, mai mult sau mai puţin apropiate, naţionale sau continentale.
2.1.2. Modelul EFQM
Modelele de excelenţă conţin criterii care permit evaluarea comparativă a performanţei, aplicabile tuturor activităţilor şi tuturor părţilor interesate din organizaţie dar şi pentru compararea propriilor performanţe organizaţionale cu performanţele altor organizaţii.
Modelul European de Excelenţă este un cadru non-normativ bazat pe 9 criterii – 5 factori determinanţi şi 4 rezultate – prin care se evaluează progresul unei organizaţii spre excelenţă, în timp. Conceptele fundamentale ale modelului, pe care se bazează cele 9 criterii sunt inovarea, creativitatea şi învăţarea continuă. Importanţa tuturor conceptelor de mai sus, legate de cunoaştere, şi succesul unei companii bazată pe cunoaştere, ca una din părţite interesate amintite mai sus, pot fi desprinse şi din opinia lui Dilip BHATT privind implicaţiile Managementului Cunoaşterii în Modelul European de Excelenţă prezentat anterior, şi anume:
“Furnizează oamenilor informaţia exactă, astfel încât să fie capabili să judece mai bine, să ia decizii mai inteligente şi să creeze medii în care să fie încurajată INOVAREA, pentru a furniza servicii de înaltă calitate clienţilor lor. Toate acestea, prin urmare, constituie o companie centrată pe KM, o companie de succes”
2.2. Context european şi naţional privind creativitatea şi inovarea
Odată stabilită strategia europeană privind “societatea bazată pe cunoaştere” şi “învăţarea de-a lungul vieţii” toate documentele ulterioare legate de aceste obiective includ conceptele de creativitate şi inovare. Acestea au fost preluate şi parte sau integral au fost introduse de România în documentele naţionale pe aceste teme. Vom discuta în continuare o parte a acestor documente.
2.2.1. Documente europene
Documentele europene cuprind strategii şi, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, recomandări, decizii, rezoluţii etc din care vom aminti câteva cu specificarea acelor părţi referitoare la conceptele în discuţie.
Strategia (Agenda) Lisabona stabilea ca până în 2010 Uniunea Europeană trebuia să se transforme în „cea mai dinamică şi competitivă economie din lume bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică durabilă, generatoare de noi locuri de muncă, mai bune, şi caracterizată printr-o mai mare coeziune socială”. În al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat „Un an de rezultate”, Comisia numeşte patru domenii prioritare de acţiune: investiţii în cunoaştere şi inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernizarea pieţei muncii şi energia şi schimbările climatice.
În Europa 2020, care reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani, José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, arată că “într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială”. În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Aceste obiective sunt ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia.
Europa 2020” are în vedere 3 mari formule de creştere economică în decada următoare:
1.creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală); 2.creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii);
3.creştere economică inclusivă (participare sporită pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi profesionale şi diminuarea sărăciei).
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului 2008/c 111/01 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții abilitățile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implică dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente) şi rezultatele învăţării relevante corespunzătoare nivelelor de calificare (de la 5 la 8) denotă pentru aceste abilităţi, ca un element comun, inovarea.
Rezoluţia Consiliului (2007/C 290/01), privind noile aptitudini pentru noi locuri de muncă, prevede (1) pregătirea populaţiei pentru noi locuri de muncă în cadrul societăţii bazate pe cunoaştere prin: furnizarea şi promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue…..şi întărirea capacităţii acestora de inovare şi de utilizare a cercetării…
Decizia 1350/2008/EC Parlamentului European şi a Consiliului, privind desemnarea anului 2009 ca Anul European al Creativităţii şi inovării, are ca scop promovarea, prin învăţarea de-a lungul vieţii, a abilităţilor de creativitate şi inovare pentru toţi. Două din cele cinci obiective specifice sunt promovarea creativităţii şi sensului iniţiativei încă de la vârste mici prin educaţie formală şi non- formală şi prin activităţi informale ale tinerilor şi încurajarea creativităţii şi inovării atât în organizaţii publice cât şi private.
2.2.2. Documente naţionale
Incă din Acquis-ul comunitar în vederea negocierilor cu statele candidate la aderare România trebuia să îndeplinească prevederile, cerinţele şi condiţiile din două din capitole respectiv cap. 17 Ştiinţa şi Cercetarea şi cap. 18 Educaţie, Formare profesională şi Tineret.
În Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – orizont 2013-2020-2030 unul din cele patru obiective-cheie este „Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine plătite”. În partea a III-a două capitole cuprind Educaţia şi formarea profesională şi Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea. Orizontul pentru 2013 prevede crearea unor instituţii noi – Consiliul Cercetării, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologică şi Consiliul pentru Inovare.
În România există ocupaţia de Manager Inovare ale cărui competenţe sunt cuprinse în Standardul Ocupaţional din 2008, cod COR 241941.
3. TEHNICI PENTRU DEZVOLTAREA DE SOLUŢII CREATIVE
Câteva tehnici de creativitate, grupate pe trei categorii, sunt prezentate în tabelul 1.
Tehnicile pentru dezvoltarea de soluţii creative, funcţie de situaţie sau de scopul urmărit, trebuie utilizate împreună cu una sau mai multe tehnici de rezolvare a problemelor. Una din cele mai cunoscute şi mai utilizate astfel de tehnici este ciclul PDCA sau ciclul Deming. Prin această tehnică se pot implementa ideile noi într-un mod controlat.
Tabel 1. Tehnici de creativitate
| GENERATOR DE IDEI | INSTRUMENTE DIVERSE | PROCESE CREATIVE |
| Brainstorming | Random Input | Practical Innovation |
| Reverse Brainstorming | Attribute Listing | KANO Model Analysis |
| Round Robin Brainstorming | The Reframing Matrix | Encouraging Team Creativity |
| Rolestorming | Reversal | Doblin’s 10 Types of Innovation |
| Brainwriting | Metaphorical Thinking | Generating New Ideas |
4. ABILITĂŢI DE “SUPRAVIEŢUIRE”
În ultimele decade în management a devenit deja o axiomă că schimbarea este o stare normală a afacerilor şi un Bun Lucru (prin translaţia sintagmei Bune Practici). Trebuie insistat asupra faptului că schimbarea nu este întotdeauna răspunsul corect. Este necesar să se identifice când este nevoie de schimbare şi, la fel, când nu trebuie să se producă o schimbare.
Schimbarea constantă produce discontinuităţi, anulează avantajele mentale şi de poziţionare obţinute până la momentul schimbării şi, poate lucrul cel mai important, induce nevoia unor noi experienţe de învăţare. De aceea, pentru a rezista într-un mediu în care trebuie să-ţi schimbi frecvent şi constant şi/sau imprevizibil locul de muncă şi/sau cariera este recomandabil să-ţi dezvolţi cunoştinţele, abilităţile şi competenţele şi chiar să dobândeşti unele noi, cu bază largă, „portabile”, transferabile de la un loc de muncă la altul, de la o ocupaţie la alta. În continuare vom descrie câteva exemple de abilităţi esenţiale.
4.1. Strategie pe termen lung
Conservare şi perspectivă
Aceasta trebuie privită ca perspectivă asupra carierei (Mintzberg’s 5 Ps of Strategy). Păstrarea abilităţilor din domeniile în care nu mai activezi poate fi unul din punctele tari care vor conta pentru a face faţă ameninţărilor viitoare.
4.2. Rezolvarea problemelor
Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor pentru a deveni mai creativ, eficace şi eficient, prin stimularea gândirii multidimensionale (critice, creative şi orientată spre binele general) care la rândul ei trebuie cultivată prin tehnici si procese generatoare de idei. Un exemplu este gândirea laterală (lateral thinking).
4.3. Mentorat şi “formare inversă”
Îmbunătăţirea competenţelor (personale, profesionale şi sociale) prin mentorat în dublu sens.
- găsirea mentorilor şi modelelor ca suport în controlul provocărilor şi evaluarea opţiunilor în toate etapele carierei (one-on-one mentoring)
- utilizarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor pentru a adăuga valoare la îndrumarea altora, ca mentor direct (micro- şi group-mentoring) sau mentor invers (reverse-) pentru învăţarea acelor seniori cu privire la rolul personal
4.4. Satisfacţia clienţilor
Depăşirea aşteptărilor
“Wow (enthuse) customers with what they want, before they want it”
Satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, aflate în permanentă schimbare. Este un proces de inovare pentru anticipare sau inducere a nevoilor viitoare de produse/servicii.
4.5. Jocul serios (Serious play)
Formare prin jocuri
Formarea angajaţilor pentru noi calificări, printr-o practică directă cu risc scăzut, cu ajutorul unor Jocuri Simulate – JOSIM – (SIMS – Simulated Games).
Formarea va începe asemănător jocurilor pe care am început să le îndrăgim. Studiile arată că această nouă metodă de formare este eficientă pentru dobândirea rapidă a competenţelor pentru tot spectrul angajatului.
4.6. Eticheta personală (Personal Branding)
Construirea brandului personal
“Mai important decât ceea ce ştii sau pe cine ştii este cine te ştie pe tine“
O bună reputaţie are aceeaşi valoare şi acum şi în viitor, şi conduce la o poziţie de pe care fiecare îşi poate stabili propria valoare pe piaţa muncii. Condiţia de vizibilitate este satisfăcută prin utilizarea tehnologiei sociale (Social Technology) care înregistrează informaţiile la zi privind cotele personale (Personal Ratings), recomandările şi reputaţiile.
4.7. Tehnologia socială (Social Technology)
Relaţionare virtuală
Astăzi există un sortiment bogat de instrumente de comunicare online – reţele de socializare – blogging, twitter, facebook, linkedin etc.
Utilizarea tehnologiilor sociale facilitează:
- flexibilitatea muncii / vieţii prin lucrul în echipă la sau în afara locului de muncă
- loc de muncă mobil (mobile workplace) – “al treilea spaţiu” (Third Place) – Offsite work teams atunci când se utilizează un smartphone
- răspunsul în timp real (Real-Time Feedback Loops)
- îmbunătăţirea învăţării informale şi peer-to-peer
- dezvoltarea “inteligenţei sociale”
4.8. Benchmarking – Benchlearning
Benchmarking
Informal Benchmarking
Compararea şi învăţarea din comportamentul şi practica celorlaţi
- conversaţiile cu colegii de servici şi învăţarea din experienţa lor
- consultarea experţilor
- relaţionarea cu alţi participanţi din alte organizaţii la conferinţe, seminarii, forumuri
Benclearning
Una din cele mai eficiente metode educaţionale ale adulţilor de dobândire a unor cunoştinţe şi a unei mai bune înţelegeri a propriei activităţi prin observarea lor în lumina experienţei altcuiva
- a învăţa de la alţii Bunele Exemple, lucrurile pe care ei le fac bine
- a căuta idei noi pentru activitatea proprie
- a învăţa din, şi a evita, greşelile pe care le-au făcut alţii
5. CONCLUZII Pregătirea profesională, în orice context, este doar o parte a procesului de învăţare de-a lungul vieţii. Creativitatea şi inovarea sunt considerate abilităţi “cheie” în toate documentele privind educaţia şi formarea profesională, fie europene fie naţionale. Plecând de la aceste abilităţi se pot dobândi şi dezvolta alte abilităţi cu bază largă, pe care le-am numit “portabile”, adică transferabile de la un loc de muncă la altul sau dintr-o ocupaţie în alta si “de supravieţuire” în sensul că având una sau mai multe abilităţi din cele 8 descrise mai sus, prin această flexibilitate, se poate continua sau se poate găsi mai uşor o poziţie de lucru pe piaţa muncii, inclusiv transnaţională, atât în prezent cât şi în viitorul cel puţin apropiat.
0 comentarii