Influenţarea motivaţiei unui adult de a participa la un curs este un aspect la fel de important în planificarea unui program de formare, la fel ca stabilirea conţinutului, organizarea cursului şi metodele de evaluare finală.

Adulţii au anumite caracteristici care îi diferenţiază de grupurile „tradiţionale” de cursanţi din şcoli sau facultăţi. Aceştia vin ca participanţi la un program de formare având o mare varietate de experienţe de viaţă, profesionale sau educaţionale. Toate aceste experienţe influenţează decizia de a participa la un program de formare şi condiţiile în care ar face această alegere.

Participanţii adulţi la un program de formare au opinii, valori şi convingeri personale stabilite în timp, diferă între ei ca indivizi. Adulţii asimilează mai bine informaţia într-un mediu democratic, participativ şi colaborativ. Sunt persoane mature şi preferă să fie trataţi ca atare. Sunt orientaţi către scopul formării şi relevanţa acesteia, autonomi, practici şi orientaţi pe rezolvarea problemei. Deloc de neglijat, uneori adulţii sunt deja obosiţi când ajung la cursuri.

Formatorul trebuie să fie conştient de motivaţia participanţilor la un program de formare pentru a putea adapta informaţia şi metodele de formare la nevoile şi aşteptările acestora. Fiecare grup de participanţi are o verietate de motive pentru care participă la un program de formare şi toate trebuie luate în considerare.

Participanţii adulţi la un program de formare pot avea bariere în a învăţa, în a se întoarce într-un mediu educaţional, bariere care pot împiedica procesul de formare. Spre deosebire de tineri, adulţii au o mulţime de responsabilităţi care pot reprezenta bariere în motivarea acestora: locul de muncă, responsabilităţi sociale, lipsa timpului, a banilor, a încrederii, a interesului, lipsa informaţiilor despre curs sau pur şi simplu responsabilităţi personale, legate de familie, cum ar fi aspecte administrative legate de transportul copiilor de la şcoală acasă.

De cele mai multe ori, motivaţia se datorează unei combinaţii de factori care influenţează decizia. Pentru o persoană care nu a studiat de mult timp, decizia de a participa la un curs de formare este dificlă şi consumatoare de timp; poate părea chiar o perspectivă descurajantă, în special dacă sunt necesare angajamente adiţionale şi/sau implicaţii financiare.

Cum se lucreaza cu grupuri care doar îndeplinesc dorinţa angajatorului? Cum se motiveaza un grup care este mulţumit că evadează pentru o zi, două de la muncă?

Indiferent de motivaţia iniţială de a participa la un program de formare, aceasta poate fi influenţată de formator prin conţinutul formării.

Învăţarea este facilă atunci când informaţia şi abilităţile ce trebuie deprinse sunt organizate într-o manieră logică. Informaţiile transmise în timpul formării trebuie să fie relevante şi utile pentru subiect şi participanţi. Conţinutul trebuie adaptat în funcţie de aşteptările exprimate de către participanţi, trebuie să fie orientat pe abilităţi şi cunoştinţe pratice dar nu trebuie pierdute din vedere barierele personale şi/sau culturale ale participanţilor.

Până la momentul în care metodele care pot influenţa motivaţia adulţilor de a participa la un program de formare să-şi facă efectul este de preferat ca la început să le fie prezentate acestora care sunt beneficiile participării la program.

Unii formatori consideră că dacă cunoşti informaţia dintr-un domeniu poţi să o predai fără probleme. În realitate, multe persoane care sunt experţi în domeniul pe care îl reprezintă nu ştiu cum să transmită eficient informaţiile deţinute, să facă transferul cunoştinţelor. Nu este suficientă doar transmiterea verbală de informaţii către participanţi, eventual susţinută de materiale de instruire; sunt importante metodele prin care are loc acest transfer.

Metoda adecvată la conţinut şi participant este o condiţie esenţială pentru o formare eficientă. Alegerea metodei poate face ca formarea să fie nu doar educativă dar şi stimulativă. Folosirea unei singure metode sau a unei combinaţii de metode poate să furnizeze un mediu perfect pentru interacţiunea dintre formator şi participanţi.

Discuţiile interactive ajută participanţii să înveţe prin schimbul interpersonal de informaţii şi idei. Dacă identificarea modelelor de învăţare ale participanţilor la un curs de formare este dificilă, pot fi folosite anumite tehnici de facilitare pentru încurajarea tuturor persoanelor.

Varietatea stilurilor de predare/învăţare sublinează nevoile diverse în ceea ce privesc ordinea mesajelor, structura cursului, stimularea creativităţii, munca în echipă sau exerciţiile practice. Utilizarea exerciţiilor sau discuţiilor interactive trebuie să aibă un scop şi să ajute înţelegerea şi cunoaşterea subiectului nu doar să aducă o altă dimensiune, o altă formă informaţiei.

Pentru ca învăţarea să aibă loc o persoană trebuie să internalizeze informaţia iar pentru aceasta să asculţi şi/sau să vezi nu este suficient. Învăţarea reclamă o activitate concretă de cele mai multe ori. Metodele „learning by doing” sunt recomandate în detrimentul metodelor ex catedra; învăţarea unor informaţii izoltate este mai dificilă şi mai puţin durabilă decât a informaţiilor legate de experienţe practice. Participarea activă este preferabilă timpilor lungi de ascultare pasivă şi eventual urmărirea unei reprezentări vizuale a informaţiei.

Cursurile de formare care implică emoţii sau care ţin cont de sentimentele personale în aceeaşi măsură în care implică intelectul participanţilor au un impact mai puternic şi pe termen lung.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că participanţii la un curs de formare au atitudini şi valori personale pozitive sau negative care pot interfera cu procesul de învăţare sau, din contră, pot creşte motivaţia.

Învăţarea poate fi susţinută şi încurajată de feedback-ul periodic din partea formatorului faţă de progresele făcute. Conştientizarea rezultatelor pozitive, a performanţei sau a punctelor care necesită aprofundarea cunoştinţelor sau abilităţilor pot contribui la motivarea continuă a participanţilor. Învăţarea motivată de succes aduce multe satisfacţii, creşte încrederea şi achibă pozitiv comportamentele ulterioare.

Cuvintele, acţiunile şi gestica formatorului au impact asupra dinamicii de grup. De exemplu, lipsa entuziasmului din partea formatorului poate fi contagioasă. În acelaşi timp, entuziasmul şi pasiunea pentru un subiect poate implica un grup de participanţi, chiar dacă este dominat de oboseală sau demotivat.

Formatorul trebuie să aibă capacitatea de a „citi” starea sufletească şi teperamentul grupului de participanţi şi să decidă care sunt activităţile care se potrivesc cel mai bine circumstanţelor. Dacă relaţia dintre formator şi participanţi este construită corect, aceştia din urmă ar trebui să se simtă liberi să sugereze metode alternative iar prin consens aceste sugestii să fie adoptate.

Atunci când oferta de instruire este făcută publică pot fi oferite detalii despre conţinutul cursului, informaţia ce va fi furnizată, idei despre ce vor însemna metodele de lucru în timpul cursului de formare şi aproape nimic despre abilităţile de relaţionare ale formatorului. Dar informaţia oferită trebuie să fie suficient de atrăgătoare cât să ajute un adult să decidă dacă să urmeze un curs de formare şi dacă are disponibilitatea de a învăţa … sau nu.

Dacă decizia de a participa la curs a fost luată, nu mai rămâne decât ca formatorul să-şi demonstreze toate calităţile pentru a câştiga de partea sa participanţii şi de a pretinde de la aceştia schimbarea atitudinii faţă de subiectul abordat şi a comportamentului ulterior.
Informaţia relevantă, adecvată şi pertinentă dezvoltă abilităţi practice profesionale sau personale, în funcţie de subiectul abordat. Metodele folosite şi relaţia dintre formator şi participanţi dar şi relaţiile de grup pot aduce câştiguri nesesizabile imediat, necuantificabile prin prisma obiectivelor de instruire dar care sunt câştiguri uriaşe pentru omul care iese pe uşa sălii de curs.

Îmbinarea celor trei dimensiuni ale formării (informaţie, metodă, relaţionare), adaptarea acestora la grup şi la nevoile lui, pot face dintr-un curs de formare mai mult decât o experienţă de învăţare, pot oferi o experienţă de viaţă pe care o porţi de-a lungul vieţii.