Şi totuşi, există tehnici care, printr-o riguroasă organizare şi prin obişnuinţă, de a reţine foarte eficient orice volum de informaţii în timp foarte scurt. Acest concept poartă denumirea de superînvăţare sau învăţare accelerată.
Un ciclu complet de învăţământ durează între12 şi18 ani. Mulţi sunt nevoiţi, prin schimbarea profesiunii sau prin diverse specializări, să continue învăţarea pe tot cursul vieţii. Lipseşte însă un lucru esenţial, un obiect de studiu, o materie care să-i înveţe pe indiviz, tineri cum să înveţe eficient şi inteligent.
Învăţarea tradiţională tinde să fie:
– rigidă
– sobră, serioasă
– orientată pe o singură cale
– centrată pe mijloace
– competitive
Trăim într-o societate informaţională, în care ştiinţa înseamnă putere (potenţială). De fapt, aşa după cum spunea Napoleon Hill, „cunoştinţele specializate pavează calea către bogăţii”. Aşadar, dacă vrei să ai succes şi să fii bogat, trebuie neapărat să devii excelent în ceea ce faci, să fii printre cei mai buni din domeniul tău. Pentru a ajunge „în vârf”, ai nevoie să te specializezi continuu, să înveţi şi să te autoinstruieşti mereu. Mai exact, trebuie să fii dedicat învăţăturii pentru tot restul vieţii.
Din fericire, în ziua de azi, cunoştinţele specializate se găsesc din belşug şi se pot obţine gratis (în cărţile şi revistele din bibliotecile publice) sau la un preţ foarte mic (în colegii şi universităţi, sau prin cursuri de specializare – serale sau particulare, cum sunt cursurile prin corespondenţă).
Cu toate acestea, nivelul actual al cunoştinţelor şi aptitudinilor se perimează într-un ritm mult mai rapid decât oricând înainte. De aceea, trebuie să studiezi continuu în domeniul tău de activitate, să fii mereu la curent cu tot ce e nou şi ce mai apare în specializarea ta. Pentru a reuşi să „ţii pasul” cu evoluţia din domeniul tău, dar mai ales pentru a ajunge şi pentru a te menţine în topul profesioniştilor din ramura ta de activitate, trebuie să fii foarte eficient în a dobândi noi cunoştinţe.
Capacitatea de a învăţa cât mai repede, de a înţelege cât mai bine şi mai rapid, dar şi de a reţine cât mai mult timp ceea ce ai învăţat, este una din abilităţile esenţiale ale oricărui om de succes. Şcoala te învaţă multe lucruri, dar, din nefericire, nu te învaţă şi cel mai important lucru: „CUM ANUME” să înveţi. ARTA de a dobândi noi cunoştinţe – de a ţi le însuşi şi de a le „integra” în ansamblul cunoştinţelor pe care le posezi deja – este mult mai importantă şi mai valoroasă decât cunoştinţele în sine.
Cele mai importante 3 tehnici de a învaţă mai repede şi mai bine. Însă, înainte de a face cunoştinţă cu tehnicile de învăţare eficientă, este foarte important să înţelegi cum funcţionează creierul uman.
Creierul vrea lucruri INTERESANTE!
Cercetătorii din domeniul psihologiei educaţionale, neurobiologiei şi ştiinţei cognitive, au descoperit faptul că creierul uman tânjeşte mereu după noutate, el caută permanent numai lucruri neobişnuite, ciudate, neaşteptate, care ies în evidenţă. Astfel, creierul se ocupă numai cu lucruri interesante şi înmagazinează doar informaţiile care contează, eliminând şi ignorând lucrurile obişnuite, normale, de rutină sau plictisitoare, pe care le întâlneşte.
Cum reuşeşti totuşi să înveţi acele cunoştinţe care nu te atrag deloc? „Trucul” pentru a reţine anumite informaţii, dar şi pentru a te putea concentra, pentru a înţelege mai uşor şi mai rapid un material nou, precum şi pentru a-l reţine timp îndelungat, este acesta: să-ţi convingi creierul că aceste informaţii sunt deosebit de importante, chiar VITALE!
Cum realizezi aceasta? Punându-ţi neuronii la treabă! Adică trebuie să faci anumite lucruri, care să intensifice activitatea creierului tău, lucruri care să-ţi activeze neuronii din ambele emisfere cerebrale, lucruri care să te provoace, să te motiveze, să te antreneze, să te inspire să rezolvi probleme, să tragi concluzii şi să descoperi noi cunoştinţe. Pentru asta ai nevoie de întrebări, exerciţii, provocări şi activităţi care să-ţi stimuleze creierul.
Trebuie să ştii că creierul este stimulat de emoţii, de aceea elementul esenţial care sporeşte atenţia (concentrarea), înţelegerea şi memorarea, este încărcătura emoţională a materialului studiat. Reţii mult mai repede atunci când materialul te face să „simţi” ceva. Cu cât sunt mai puternice sentimentele pe care le ai în timp ce înveţi, cu atât vei reţine mai repede, mai bine şi pentru un timp mai îndelungat acele informaţii. De aceea, se recomandă să incluzi în activitatea ta de învăţare lucruri care să te uimească, să te distreze, să te facă curios, să te entuziasmeze sau să-ţi creeze orice alt sentiment plăcut, fie chiar şi neplăcut, numai să te facă să simţi ceva, să nu te lase indiferent.
Acum ca ai aflat ce este mai important despre felul in care functioneaza creierul tau, iata care sunt cele mai eficiente 3 metode de invatare:
1. Invata pe altcineva !
Expertii din domeniul invatarii rapide au descoperit ca cea mai eficienta modalitate de a absorbi si de a-ti insusi noi cunostinte este aceasta: in timp ce inveti, sa te gandesti cum ai putea “preda” noul material altcuiva. Iti imaginezi ca trebuie sa explici cu cuvintele tale aceste cunostinte unei alte persoane, care nu stie absolut nimic despre acest subiect.
De aceea, e bine ca, imediat dupa ce afli noi cunostinte, sa le impartasesti celor din jurul tau. Daca nu ai cui sa explici noile informatii, atunci trebuie macar sa iti “predai” tie insuti noul material adica sa-ti explici tie insuti ce ai aflat, reformuland textul si explicandu-l cu propriile tale cuvinte.
ATENTIE: Este important ca, atunci cand le explici altora si chiar si tie insuti noile cunostinte, sa NU folosesti exact cuvintele si formularile din textul initial (cel pe care trebuie sa-l inveti), ci sa reformulezi textul cu cuvintele tale. Trebuie neaparat sa elimini tonul formal si limbajul academic, daca vrei sa inveti cu adevarat. In schimb, trebuie sa folosesti un limbaj obisnuit si un ton conversational, exact asa cum i-ai vorbi unui prieten drag.
Procedand astfel, castigi 4 lucruri:
Te concentrezi mai usor, mai repede si mai bine, deoarece limbajul obisnuit, folosit intr-un stil conversational, iti capteaza imediat atentia, tot asa cum o discutie prieteneasca te atrage mult mai mult decat o prelegere academica. Adevarul este ca, atunci cand oamenii au impresia ca se afla intr-o conversatie, devin dintr-odata atenti, deoarece trebuie sa-si urmareasca interlocutorul si sa intervina in discutie, atunci cand e cazul (de ex., cand sunt intrebati ceva).
Intelegi mai bine noile informatii, decat daca te-ai gandi sa le inveti si sa le folosesti doar pentru tine, deoarece efortul depus pentru a reformula cu cuvintele tale textul si de a-l explica pe intelesul tuturor, iti “pune neuronii la treaba”, ii determina sa fie “activi”.
Inveti mult mai rapid. Intrucat intelegi foarte bine materialul, nu va trebui sa mai depui niciun efort pentru a-l memora. Astfel, il vei invata in mod natural, noile cunostinte integrandu-se de la sine in structura informatiilor pe care le detii deja.
Memorezi mai mult timp noul material, deoarece concentrarea necesara explicarii continutului, cu propriile tale cuvinte, unei alte persoane, face ca aceste informatii sa patrunda adanc in subconstientul tau, unde vor deveni o parte permanenta din memoria ta pe termen lung.
2. Vizualizeaza informatiile !
Stim cu totii ca “o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte”. Cercetatorii din domeniul invatarii rapide ne confirma faptul ca imaginile faciliteaza mult intelegerea unui text si se memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc cu pana la 90 % capacitatea de intelegere si memorare). De aceea, este bine ca sa iti construiesti cat mai multe scheme si diagrame structurate, pe baza noilor cunostinte pe care trebuie sa ti le insusesti, scheme care sa fie cat mai sugestive (sa exprime relatiile, dependentele, incluziunile, etc., dintre notiuni) si sa fie adnotate corect (cuvintele-cheie sa fie incluse in schema, la locurile potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.
3. Pune-ti intrebari !
Trebuie sa stii ca creierul tau invata si retine cunostinte numai atunci cand lucreaza la ele. Acest lucru a fost descoperit si folosit inca din Antichitate, de catre invatatii din Grecia Antica, care utilizau, pentru a-i invata pe copii, metoda lui Socrate, metoda ce consta in faptul ca profesorul nu facea altceva decat sa puna intrebari, concentrand atentia elevilor si determinandu-i sa gaseasca raspunsuri. In cazul invatarii prin intrebari, elevii nu mai sunt pasivi (nu doar asculta, plictisiti si pe jumatate adormiti, ce le povesteste profesorul), ci sunt implicati activ in desfasurarea lectiei, datorita faptului ca trebuie sa raspunda la intrebari, elevii sunt permanent foarte atenti la lectie. In plus, prin intrebarile bine alese, elevii isi integreaza in mod eficient noile cunostinte in structura de informatii deja dobandite.
Pune-ti permanent intrebari !
De aceea, invatarea dirijata de intrebari este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de invatare cunoscute vreodata. Se recomanda sa folosesti aceasta metoda in studiul tau, fiind propriul tau profesor, adica fiind atat profesor (iti pui intrebari), cat si elev (raspunzi la ele).
Se recomanda sa nu incepi niciodata citirea amanuntita a unui text, fara a avea in gand o serie de intrebari la care doresti sa obtii raspunsuri. Asta pentru ca intrebarile iti sugereaza scopul materialului si te mentin atent, devii in acest fel un cercetator activ, in loc de un pasiv rasfoitor de carti. Intrebarile trebuie sa ti le formulezi inca din timpul rasfoirii preliminare a cartii. Titlurile si subtitlurile paragrafelor sugereaza mereu intrebari. Se recomanda sa-ti formulezi intrebari mai ales cand te uiti la primul si la ultimul paragraf.
E bine sa-ti formezi deprinderea de citire interogativa. Adica, trebuie sa te intrebi mereu, in timp ce citesti: “Care este ideea principala din acest capitol/paragraf/alineat?”, “Am mai intalnit cumva aceste notiuni? Ce stiu deja despre ele?”, “Unde sunt faptele care sa sprijine aceste afirmatii?”, “Pot oare sa ma insel in privinta a ceea ce credeam ca stiu despre aceasta problema?”, “Ce inseamna asta?”. Deseori, chiar autorul pune cateva intrebari la inceputul sau la sfarsitul capitolului. Intrebari de felul “Cum?”, “Cine?”, “Unde?”, “Cand?”, “De ce?”, “Ei si?”, ar trebui sa nu-ti lipseasca din minte atunci cand citesti. Si, pe masura ce raspunzi la intrebari, fii pregatit sa formulezi altele !
