S-a născut la 20 octombrie 1829 în satul Bandu de Câmpie din judeţul Mureş, în apropiere de Târgu Mureş. Tatăl său se numea Vasile Hodoşiu şi era preot, iar mama sa se numea Teodora Tell. A fost căsătorit cu Ana, unica fiică a preotului şi prefectului paşoptist Simion Balint din Roşia Montană. A avut doi fii, pe Enea şi Nerva.
Şcoala elementară şi gimnaziul le-a terminat la Târgu Mureş. Apoi a mers la Blaj şi a studiat filosofia cu Simion Bărnuţiu. Dar în urma unui proces politic, profesorii au părăsit institutul şi atunci tânărul Hodoş s-a dus să studieze dreptul la Cluj.
Revoluţia de la 1848 l-a prins student la Cluj. S-a implicat încă de la început în evenimentele care s-au desfăşurat în anul revoluţionar şi nu a ezitat să lupte cu arma pentru cauza revoluţiei. La Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848 a îndeplinit rolul de secretar, apoi, a fost viceprefect şi temporar prefect al legiunii Clujului. După intrarea trupelor lui Bem în Transilvania, s-a refugiat în Bucovina, apoi în Moldova, unde a fost prins de ruşi şi închis pentru trei zile. După eliberare s-a refugiat la Bucureşti şi a rămas acolo până la încheierea revoluţiei.
În 1849, pentru a-şi completa studiile, s-a înscris la facultatea de drept de la Viena. În 1852 a trecut la universitatea din Padova, unde şi-a obţinut doctoratul în drept (10 ianuarie 1854). La întoarcerea în ţară va face stagiul de avocat la Sibiu şi va practica o perioadă avocatura.
În 1861 este subprefect al Zărandului, pentru interesele căruia dezvoltă o activitate remarcabilă. În 1863 este deputat în dieta de la Sibiu. A contribuit la înfiinţarea „Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA), a „Societăţii pentru fondare de teatru” şi a liceului românesc din Brad.
În 1866 participă la înfiinţarea Societăţii Academice Române (ulterior redenumită în Academia Română). Între 1876 – 1880 a fost referent şcolar la Consistoriul din Sibiu. A depus eforturi pentru promovarea limbii române în şcoli şi în administraţie.
Ca publicist a scris şi public numeroase articole prin diferite reviste şi ziare. A realizat un studiu de drept intitulat Românii şi constituţia Transilvaniei, apărut la Pesta în 1871. Din încredinţarea Academiei Române a tradus şi a publicat operele lui Dimitrie Cantemir: Descriptio Moldaviae (1 volum) şi Istoria imperiului otoman (2 volume).
Este tatăl scriitorului Enea Hodoş şi a publicistului Nerva Hodoş.
