Discriminarea între sexe poate determina o gamă vastă de probleme, în orice tip de afacere sau organizaţie, de la pierderea angajaţilor de valoare la procese care pot costa sume importante de bani şi timp, discriminarea între sexe este o problemă veche şi cu rădăcini adânci, care poate distruge o organizaţie.
Iată câţiva paşi pentru stoparea discriminării la locul de muncă:
- Evaluaţi factorii de mediu care joacă un rol important în cazurile de discriminare între sexe. Rolurile rigide existente în cadrul familiei sau grupurile de persoane de acelaşi sex care au obiceiul să se strângă laolaltă şi să îşi bată joc de persoane de sex opus, pot încuraja şi promova discriminarea sexuală la locul de muncă.
- Examinaţi influenţele culturale care ar putea juca un rol semnificativ în discriminarea între sexe. În multe părţi ale lumii, este perfect normal şi acceptabil să se considere că persoanele de un sex au o valoare mai mică decât celălalt sex. „Regulile” stricte referitoare la bărbaţii şi femeile din aceste culturi pot juca un rol cheie în apariţia discriminării de gen la locul de muncă.
- Din păcate una dintre principalele cauze ale discriminării între sexe este religia. Multe religii plasează femeia mai jos decât bărbaţii, ceea ce duce la perpetuarea existenţei unei societăţi patriarhale. Discutaţi deschis aspectele religioase care perpetuează discriminarea între sexe, încercând să arătaţi respect faţă de religie în sine. Discutaţi despre diversitatea culturală şi religioasă însă menţineţi o poziţie fermă în privinţa aplicării egalităţii.
- Luaţi în considerare influenţele sociale care încurajează discriminarea între sexe. Televiziunea şi industria cinematografică deseori portretizează personajele în roluri specifice pentru un anumit sex. Bărbaţii sunt portretizaţi mai duri şi mai puternici, în timp ce femeile sunt adesea distribuite în roluri care le încurajează să fie privite ca defavorizate şi fragile. Abordaţi percepţia asupra acestor roluri în cadrul organizaţiei dumneavoastră, împreună cu toate celelalte stereotipuri despre identitatea de gen.
Existenţa stereotipurilor în funcţie de sex are un rol determinant în inserţia femeilor în anumite sectoare de producţie şi în anumite posturi, fiind vorba despre ceea ce numim segregare profesională orizontală şi respectiv verticală. De aceea, acţionând pentru eliminarea stereotipurilor de gen, acţionăm pentru egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei.
Propuneri pentru eliminarea stereotipurilor de gen:
- Prevenirea prejudecăţilor.
- Sensibilizare.
- Educaţie.
- Media şi publicitate.
- La nivelul locului de muncă.
- Utilizarea tuturor instrumentelor disponibile managementului pentru implementarea egalităţii în toate procesele din companie: selecţie, angajare de personal, formare profesională, dezvoltarea carierei profesionale, condiţii de lucru, concilierea vieţii profesionale şi personale, procesul de luare a deciziilor, etc;
- Implementarea de acţiuni pentru diversificarea profesionala;
- Extinderea gamei de opţiuni profesionale;
- Încurajarea accesului şi integrării femeilor în cadrul opţiunilor educative ce erau considerate în mod tradiţional specific masculine (şi invers);
- Informarea, orientarea şi motivarea femeilor către opţiuni educative în care sunt slab reprezentate sau care sunt tradiţional considerate specific masculine (şi invers), în scopul creşterii oportunităţilor în momentul când vor intra pe piaţa muncii;
- Dezvoltarea de acţiuni de acompaniament, mentoring şi/sau de monitorizare pentru inserţia profesională a femeilor în profesii care sunt tradiţional considerate specific masculine;
- Elaborarea de strategii de promovare a accesului femeilor în posturi de conducere, de decizie şi de control;
- Dezvoltarea carierei profesionale a femeilor, în special din punctul de vedere al accesului acestora în posturi de management, de decizie şi de control;
- Extinderea măsurilor aplicabile în administraţia publică pentru a promova egalitatea între femei şi bărbaţi în privinţa accesului egal la locuri de muncă.
- Accesul la locuri de muncă.
- Promovare profesională.
- Negocierea contractelor colective de muncă. Măsuri şi acţiuni pozitive
Stabilirea în negocierile colective a eliminarii diferenţelor în ceea ce priveşte atribuirea locurilor de muncă, accesul la formare profesională, promovarea profesională, salariile şi condiţiile de muncă în general, introducerea de acţiuni pozitive menite să contribuie la corectarea diferenţelor dintre bărbaţi şi femei şi eliminarea segregării pe piaţa forţei de muncă – sunt aspecte importante ce se pot realiza astfel:
Când candidaţii sunt la fel de potriviti, se va acorda prioritate persoanelor al căror gen este mai slab reprezentat în cadrul respectivului grup profesional.
- Rezervarea unui procent din locurile de muncă pentru persoanele aparţinând genului mai slab reprezentat din respectivul sector sau activitate şi/sau companie.
- Respectarea unui anumit procent (procentul să fie stabilit) de femei angajate în companiile cu X număr de angajaţi.
- Încercarea de a angaja femei având drept criteriu echilibrarea procentajelor de bărbaţi şi femei angajaţi.
- În aceleaşi condiţii de calificare profesională, să fie angajate două femei pentru fiecare bărbat angajat.
- Încurajarea organizării de training-uri în acele centre de lucru în care este favorizată promovarea internă în poziţii şi/sau categorii inferioare, în care prezenţa feminina este mai ridicată decât la nivele superioare, astfel încât să devina posibilă promovarea internă care va elimina clasificarea categoriilor în funcţie de sex.
- Favorizarea promovării femeilor în categorii superioare, prin oferirea prioritară a posturilor vacante (pentru poziţii ocupate tradiţional de bărbaţi) personalului de sex feminin.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul discriminării. Cei care doresc să se adreseze acestui organism pentru a face o reclamaţie trebuie să depună o petiţie.
Petiţia trebuie să conţină următoarele date obligatorii:
- numele şi prenumele persoanei care face sesizarea;
- adresa pe care doreşte să primească răspunsul CNCD, adresa de contact pentru că CNCD să poată lua legătura cu reclamantul, pentru informaţii suplimentare, necesare soluţionării cazului;
- număr de telefon, pentru a se putea contacta reclamantul, pentru informaţii suplimentare;
- conţinutul plângerii, în care se vor descrie detaliat faptele considerate discriminatorii. Această parte trebuie scrisă cât mai detaliat şi să cuprindă cât mai multe argumente în favoarea cazului sesizat, pentru demonstrarea faptei de discriminare, împrejurările în care s-a petrecut fapta, martorii care au asistat la această faptă etc;
- datele de identificare ale persoanei acuzate de discriminare (adresa, eventual telefon etc), necesare pentru contactarea acesteia, în vederea audierii de către Colegiul director al CNCD sau pentru investigaţii suplimentare.
Ce se întâmplă după depunerea petiţiei?
CNCD va analiza cazul şi va răspunde. În urma primirii petiţiei, aceasta va fi înregistrată şi dată spre soluţionare Colegiului director. Pot fi făcute sesizări în termen de un an de la data săvârşirii faptei de discriminare sau de la data la care s-a luat cunoştinţă de ea. Important este ca petiţia să fie transmisă cât mai repede de la momentul săvârşirii faptei sau de când s-a luat act de ea, deoarece, cu trecerea timpului, probele şi mărturiile se pierd. Termenul de soluţionare a petiţiei este de 90 de zile.
Colegiul director va cerceta existenţa faptei de discriminare prin citarea obligatorie a părţilor. Neprezentarea părţilor nu împiedica soluţionarea petiţiei. Pentru luarea unei decizii corecte, se pot face investigaţii suplimentare sau se cheamă părţile la sediul CNCD, pentru audieri.
Persoana care face plângerea are obligaţia să dovedească existenţa faptelor, iar persoana acuzată are obligaţia să dovedească că acestea nu constituie discriminare.
