Scott Belesky este antreprenor, scriitor si investitor. Este unul dintre partenerii de la Benchmark, o firma de capital de risc cu sediul in San Francisco. Scott a fost cofondator al Behance in 2006 si a ocupat postul de director general pana in 2012, cand Adobe a cumparat Behance. Milioane de oameni utilizeaza Behance pentru a-si afisa portofoliile si pentru a cauta si a gasi talente de top in industriile de creatie. Este investitor si consultant in Pinterest, Uber si Periscope, printre multe alte startupuri cu o crestere rapida.

  • Un lucru pe care il crezi, dar pe care altii in considera nebunesc?

„Este esential sa te ratacesti si sa-ti dai planurile peste cap din cand in cand. Este o sursa de creativitate si de perspectiva. Hartile, asistentii competenti si planificarea sunt periculoase, pentru ca ai putea sa ajungi sa-ti traiesti viata exact asa cum ai planificat. Daca faci asta, potentialul tau nu are cum sa-ti depaseasca asteptarile”.

  • Cum a reusit un „esec” sa-ti pregateasca terenul pentru un succes ulterior?

„Cele mai dificile decizii pe care trebuie sa le iei in afaceri sunt cele care-i dezamagesc pe oamenii la care tii. Una dintre cele mai mari greseli pe care le-am comis in perioada de inceput la Behance a fost ca faceam prea multe lucruri. Aveam mai multe produse pe piata, mai multe linii de afaceri si energia noastra era impartita in prea multe directii. In cele din urma, la 5 ani de la startul afacerii, am ajuns in faza critica. Nu mai aveam timp si trebuia sa ne concentram pe un singur lucru. Am inchis mai multe proiecte, printre care si aplicatia noastra populara de task-management, si am dezamagit mii de clienti. Dar facand lucrul acesta, i-am dat echipei posibilitatea sa se concentreze pe crearea unui produs care a ajuns in cele din urma la mai multe milioane de persoane creative din toata lumea.

Din aceasta experienta, am inteles la ce se refera scriitorii prin <<uciderea prefferintelor>> – adica acele elemente din intriga si acele personaje care distrag atentia dintr-un roman. Uneori trebuie sa incetezi sa mai faci lucruri care-ti plac, pentru a sustine singurul lucru care conteaza cel mai mult”.  

  • Cel mai prost sfat pe care il auzi adesea?

„<< Cauta tipare!>> Ca antrenor si investitor, sunt inconjurat de oameni care incearca sa categoriseasca si sa generalizeze factorii care genereaza succesulunei companii… Majoritatea oamenilor uita ca inovatia (si investitiile in inovatii) este o aface din domeniul exceptiilor.

Este usor sa intelegi de ce majoritatea investitorilor se bazeaza pe recunoasterea tiparelor. Totul incepe cu o companie de succes care ia pe toata lumea prin surprindere cu un model nou. Poate ca este vorba de Uber si de retelele on-demand, de Airbnb si de economie colaborativa sau de Warby Parker si de e-comertul integrat pe verticala. Dupa aceea vin analizele nesfarsite si adoptarea in masa a unei serii de strategii care au fost deja aplicate… Desigur, (companiile respective) pot sa creeze o derivata de succes, dar nu vor schimba lumea.

Eu incerc sa invat din trecut fara sa ma inspir din el. De fiecare data, marea mea intrebare este:<< „Ce au incercat ei si de ce a mers? >> Cand aud povesti de succes sau povesti despre esecuri, caut detaliile minore care au facut o mare diferenta. Ce element din intelepciunea conventionala a fost respins?… Ma  feresc sa privesc un succes anterior ca fiind reprezentativ pentru viitor. Pana la urma, micul secret este ca toate succesele au fost aproape un esec. Sincronizarea si circumstantele imposibil de controlat joaca un rol mai important decat am vrea sa recunoastem.

Poate ca cea mai mare lectie a trecutului ar fi ca este foarte important sa ne lasam inspirati de lucrurile care ne surprind. Cand intalnesc un model de afaceri neobisnuit intr-un domeniu nepopular, incerc sa gasesc un fir care sa merite urmarit. Ma fortez sa nu mai compar ce aflu cu trecutul. Daca examinezi doar tiparele din trecut, nu vei ajunge prea departe”.

  • Sfaturi pentru tine, cel de la 30 de ani?

„Intr-un mediu nepotrivit, creativitatea ta este compromisa. La 30 de ani am presupus ca punctele mele forte ma vor insoti intotdeauna, indiferent de domeniul in care aplicam. M-am inselat. Adevarul este ca mediul in care te afli conteaza”.

  • Ce ai scrie pe un panou?

„<< Nu este vorba de idei, ci despre a le pune in practica>>. L-as expune toate campusurile universitare din lume. Cand suntem tineri, suntem minunat de creativi si de idealisti… Adevarul este ca mintile tinere si creative nu au nevoie de mai multe idei, ele trebuie sa-si asume mai multa responsabilitate pentru ideile pe care le au deja”.

Sursa: “INSTRUMENTELE TITANILOR” de TIM FERRISS.