Istoric
Bateria de teste de aptitudini generale a fost elaborată în SUA în anii ’40 şi este un instrument fiabil şi cu o bună predictibilitate a performanţelor în activităţile viitoare de muncă, adică a aptitudinilor profesionale latente. În urma analizei statistice a datelor obţinute prin administrarea a peste 100 de teste care vizau diferite grupe ocupaţionale au fost selectate 11 teste creion-hârtie şi 4 teste pe aparate, considerându-se că acestea măsoară cel mai bine cei zece factori (de natură aptitudinală) identificaţi a fi semnificativi în desfăşurarea oricărei activităţi profesionale.

Aceste teste au format prima ediţie a GATB (General Aptitudes Test Battery), codificată B-1001. Mai târziu, conţinutul GATB a fost îmbunătăţit, iar bateria de teste – care măsoară nouă aptitudini generale prin intermediul a 12 teste: 8 teste creion-hârtie şi 4 teste pe aparate – a căpătat numele de cod B-1002. În această ultimă formă bateria este utilizată şi în prezent.

Fundamente teoretice
În accepţiunea autorilor acestei baterii de teste, prin termenul de abilitate se defineşte ceea ce o persoană ştie sau poate să facă în mod efectiv. Abilităţile, la rândul lor, se consideră a avea două componente de bază: achiziţii (ceea ce o persoană a învăţat în trecut să facă) şi aptitudini (ceea ce o persoană are potenţialul să înveţe să facă în viitor).
Desigur, o distincţie netă între aceste noţiuni este dificil de făcut, pentru că tot ce s-a dobândit în trecut şi experienţa practică în a realiza ceva vor influenţa viitoarele achiziţii şi performanţe (Bezanson, 1990).
Aceste precizări sunt importante pentru a înţelege modul de construire a bateriei şi alegerea testelor care o compun, dar şi a sarcinilor propuse să fie îndeplinite.
Pe de altă parte, pentru a îndeplini (eventual cu succes) o sarcină cerută printr-un anumit item sunt necesare combinaţii – în măsuri diferite – ale mai multor tipuri de aptitudini (adesea, specializate). Cercetările confirmă faptul că mai mulţi factori (diferiţi, uneori) contribuie la manifestarea cu succes a unei anumite aptitudini.

Sunt, desigur, şi sarcini care solicită doar exersarea unei singure aptitudini: de exemplu, pentru a face calcule este necesară aptitudinea numerică, cel puţin de nivel mediu. Din acest motiv, consilierul în asistenţa de specialitate acordată clientului trebuie să ia în considerare totdeauna caracteristicile locurilor de muncă (din punctul de vedere al abilităţilor solicitate de acestea), dar şi ce poate „acoperi” un individ concret din acest ansamblu de cerinţe.
GATB poate să evidenţieze ansamblul de aptitudini generale pe care le are fiecare individ în măsuri diferite şi în combinaţii, adesea, unice. Rezultatele obţinute la testele de măsurare a aptitudinilor generale, pentru a fi folositoare clientului, trebuie „traduse”, „decodate” în informaţii utile şi relevante pentru alegerea unei ocupaţii potrivite acestuia.
Rezumativ, prin utilizarea GATB consilierii vor fi în măsură să-i sprijine pe clienţi în:
–       autocunoaşterea sinelui în termeni de „puncte tari – puncte slabe”;
–       identificarea poziţiei lor în raport cu alte persoane şi cu piaţa forţei de muncă;
–       identificarea potenţialului lor aptitudinal compatibil cu anumite locuri de muncă şi grupe generale sau specifice de ocupaţii (pentru care au resurse să le poată ocupa, la nevoie, datorită deprinderilor transferabile sau capacităţii de învăţare).

Prezentarea metodei
Aşa cum rezultă şi din datele menţionate mai sus, GATB este un ansamblu de teste de aptitudini generale care vizează sprijinirea clienţilor în vederea orientării profesionale, integrării pe piaţa forţei de muncă, a inserţiei lor socio-profesionale reuşite.

Timpul de administrare a celor 12 subteste (8 teste creion-hârtie şi 4 teste pe aparate) este în medie de 48 de minute. Cu toate acestea, în practică, durata administrării testului în întregime poate ajunge la 2,5 ore, incluzând şi demonstraţiile şi probele practice; testul însă se poate aplica şi în (trei) etape, de exemplu, în zile diferite: Test – Broşura 1, Test – Broşura 2, Teste pe aparate).

Bateria completă GATG este compusă din următoarele:
1.     Materiale necesare pentru testare:
–       Test – Broşura 1 (Formele A şi B)
–       Test – Broşura 2 (Formele A şi B)
–       Foaie de marcat răspunsurile la subtestul nr. 8
–       Foaie de răspuns
–       Planşeta pentru dexteritate manuală
–       lanşeta pentru dexteritate digitală

2.     Materiale pentru administrare şi scorare:
–       Grilă din plastic pentru scorare
–       Foaie de consemnare a rezultatelor
–       Foaie de construire a profilului

3.     Manuale de utilizare şi interpretare
–       Manual – Secţiunea I – Administrare şi scorare
–       Manual – Secţiunea II – Norme. Pattern-uri ale aptitudinilor profesionale
–       Manual – Secţiunea III – Dezvoltare
–       Manual – Secţiunea IV – Norme. Ocupaţii specific
–       Scheme ajutătoare de interpretare
–       Foaie indicator
–       Foaie de auto-evaluare

Cele 12 subteste care compun GATB sunt următoarele:
–       1. Comparare de nume. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 6 minute
Testul constă în a compara două coloane de nume. Subiectul – în urma examinării fiecărei perechi de nume, situat câte unul în fiecare coloană – arată în care pereche numele sunt identice şi în care sunt diferite.

Prin acest subtest se măsoară aptitudinile perceptive necesare în activitatea de birou.
–       2. Calcul. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 6 minute
Testul constă în operaţii aritmetice cu numere întregi: adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri.
Prin acest subtest se măsoară aptitudinea numerică.

–       3. Spaţiu tri-dimensional. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 6 minute
Testul este compus din serii de desene plane de referinţă (cu linii punctate de îndoire) şi patru obiecte desenate tri-dimensional. Sarcina constă în a identifica obiectul – dintre cele desenate tri-dimensional – ce poate fi realizat prin plierea desenului plan.

Prin acest subtest se măsoară abilitatea generală de învăţare şi aptitudinea de percepţie spaţială.
–       4. Vocabular. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 6 minute
Testul este compus din seturi de câte patru cuvinte. Sarcina constă în a indica acele două cuvinte care au un sens similar sau opus.

Prin acest subtest se măsoară abilitatea generală de învăţare şi aptitudinea verbală.
–       5. Potrivirea uneltelor. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 5 minute
Testul este compus din serii de exerciţii care conţin un desen de referinţă şi patru alte desene (uşor diferite prin umbre sau ponderea albului şi negrului) ale unei anumite scule de atelier. Sarcina constă în a identifica exact – dintre cele patru desene de unelte pe acela care este similar cu cel din desenul stimul.
Prin acest subtest se măsoară aptitudinile de percepţia formei.

–       6. Raţionament aritmetic. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 7 minute
Testul este compus dintr-un număr de probleme de aritmetică, iar sarcina constă în rezolvarea acestora.
Prin acest subtest se măsoară abilitatea generală de învăţare şi aptitudinea numerică.

–       7. Potrivirea formelor. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 6 minute
Testul este compus din două grupuri de forme lineare. Sarcina constă în a găsi corespondentul unei forme din primul grup în cel de-al doilea, luând drept criterii mărimea, lăţimea, modelul figurii etc.
Prin acest subtest se măsoară percepţia formelor.

–       8. Operarea de marcaje. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 60 secunde
Testul este compus din serii de pătrate în care se marchează cu creionul – cât mai repede posibil – câte trei linii, două verticale şi una orizontală, dedesubtul acestora.
Prin acest subtest se măsoară coordonarea motorie.

–       9. Plasare. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 3 încercări x 15 secunde fiecare
Materialele necesare pentru acest subtest şi pentru subtestul următor (nr. 10) constau dintr-o planşetă dreptunghiulară împărţită în două secţiuni – fiecare având câte 48 de găuri – şi o serie de tije cilindrice / cuie. Secţiunea superioară conţine 48 de tije / cuie introduse în găuri. Sarcina constă în a scoate tijele / cuiele din secţiunea superioară şi a le pune în găurile corespondente din secţiunea inferioară, luând simultan câte două tije / cuie, câte unul în fiecare mână. Proba se execută de trei ori, căutându-se mutarea cât mai multor piese în timpul ce s-a alocat, din secţiunea superioară în cea inferioară.
Prin acest subtest se măsoară dexteritatea manuală.

–       10. Rotire. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 3 încercări x 30 secunde fiecare Materialele necesare pentru acest subtest sunt aceleaşi ca pentru subtestul precedent (nr. 9). La acest subtest, partea inferioară a planşetei are 48 de tije / cuie introduse în găuri. Sarcina constă în scoaterea unei tije / unui cui din gaură prin rotire, iar apoi reintroducerea sa în gaură, folosind mâna preferată. Proba se aplică de trei ori, căutându-se scoaterea şi reintroducerea cât mai multor tije / cuie în timpul care s-a alocat.
Prin acest subtest se măsoară dexteritatea manuală.

–       11. Asamblare. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 90 secunde
Materialele necesare pentru acest subtest şi pentru subtestul următor (nr. 12) constau dintr-o planşetă dreptunghiulară care conţine 50 de găuri, mai multe nituri de metal şi tot atâtea şaibe. Sarcina constă în a lua (cu mâna preferată) un nit de metal dintr-o gaură din partea superioară a planşetei şi – în acelaşi timp – a scoate (cu cealaltă mână) o şaibă de pe o tijă. Apoi, se pune şaiba în nit, iar acesta se introduce în partea inferioară a planşetei în gaura corespondentă cu cea superioară din care tocmai s-a scos nitul (folosind doar mâna preferată). Proba presupune executarea cât mai multor operaţii în timpul care s-a alocat.

Prin acest subtest se măsoară dexteritatea digitală
–       12. Dezasamblare. Durata necesară îndeplinirii sarcinii: 60 secunde
Materialele necesare pentru acest subtest sunt aceleaşi ca pentru subtestul precedent (nr. 11). Sarcina constă în a scoate nitul de metal împreună cu şaiba sa dintr-o gaură din partea inferioară a planşetei, a introduce şaiba într-o tijă cu o mână şi – în acelaşi timp – a introduce nitul (cu mâna preferată) în partea superioară a planşetei în gaura corespondentă cu cea din care tocmai s-a scos nitul. Proba presupune executarea cât mai multor operaţii asemănătoare în timpul care s-a alocat.
Prin acest subtest se măsoară dexteritatea digitală.

Cele 9 aptitudini-cheie definite în cadrul GATB sunt următoarele:

Aptitudinea G – abilitatea generală de învăţare este măsurată prin subtestele 3, 4 şi 6 (Spaţiu tri-dimensional, Vocabular şi Raţionament aritmetic). Aptitudinea G este definită ca abilitatea de a „prinde” idei, a înţelege instrucţiuni, a găsi principii generale, a raţiona şi emite judecăţi; aceasta este în strânsă relaţie cu succesul în învăţarea şcolară.
Exemple de situaţii de muncă: achiziţia de cunoştinţe, îndeplinirea anumitor proceduri, înţelegerea instrucţiunilor orale sau scrise şi aplicarea acestora în situaţii diferite de muncă.
Exemple de ocupaţii în care ponderea aptitudinii G este semnificativă: controlor de trafic aerian, inginer, profesor, farmacist, medic, contabil, matematician etc.

Aptitudinea V – aptitudinea verbală este măsurată prin subtestul 4 (Vocabular). Aptitudinea V este definită ca abilitatea de a înţelege sensul cuvintelor şi de a le utiliza adecvat, a înţelege limbajul, relaţiile între cuvinte, cât şi propoziţiile şi frazele ca întreg.
Exemple de situaţii de muncă: stăpânirea sensului textelor folosite în formare, înţelegerea materialelor de referinţă utilizate în situaţii de muncă, prezentarea sau înţelegerea de instrucţiuni orale sau scrise, buna stăpânire a terminologiei tehnice specifice unor domenii.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea V este semnificativă: scriitor, sociolog, bibliotecar, fizioterapeut, ziarist, secretară, specialist în domeniul audio-vizual etc.

Aptitudinea N – aptitudinea numerică este măsurată prin subtestele 2 şi 6 (Calcul şi Raţionament aritmetic). Aptitudinea N este definită ca abilitatea de efectua operaţii aritmetice, în mod rapid şi corect.
Exemple de situaţii de muncă: a schimba bani, a ţine evidenţe, a face măsurători exacte, a face schiţe geometrice şi calcule, a cântări şi compara etc.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea N este semnificativă: contabil, arhitect, tehnician într-un laborator medical, navigator etc.

Aptitudinea S – aptitudinea spaţială este măsurată prin subtestul 3 (Spaţiu tri-dimensional). Aptitudinea S este definită ca abilitatea de a percepe vizual formele geometrice şi obiectele tri-dimensionale care sunt reprezentate bi-dimensional, cât şi capacitatea de a recunoaşte noile forme ale obiectelor aflate în mişcare în spaţiu.
Exemple de situaţii de muncă: întocmirea de planuri în proiectarea de clădiri şi maşini, înţelegerea mişcării vehiculelor şi componentelor mecanice în mişcare, anticiparea efectelor interacţiunii între elementele diferitelor structuri.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea S este semnificativă: proiectant, radiolog, tehnolog, inginer, instalator, topograf, creator de modele tehnice, mecanic auto.

Aptitudinea P – percepţia formei este măsurată prin subtestele 5 şi 7 (Potrivirea uneltelor şi Potrivirea formelor). Aptitudinea P este definită ca abilitatea de a percepe detalii semnificative ale obiectelor sau desenelor, de a face comparaţii între acestea şi de a descoperi diferenţele existente.
Exemple de situaţii de muncă: a inspecta detalii tehnice de prelucrare, a verifica nuanţe de culori aplicate, a aprecia calitatea ţesăturilor etc.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea P este semnificativă: inginer, pilot de avion, operator procesare date, designer vestimentar, decorator etc.

Aptitudinea Q – percepţia necesară în activitatea de birou este măsurată prin subtestul 1 (Comparare de nume). Aptitudinea Q este definită ca abilitatea de a percepe detalii semnificative din mesajele scrise sau orale, de a observa diferenţe între cópii de texte sau a identifica erorile de calcul numeric.
Exemple de situaţii de muncă: a corecta – rapid şi acurat – texte, documente, tabele numerice, a pune în ordine şi a clasifica documentele de birou după criterii semnificative.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea Q este semnificativă: bibliotecar, casier, arhivar, operator procesare date, dispecer, controlor al calităţii produselor etc.

Aptitudinea K – coordonarea motorie este măsurată prin subtestul 8 (Operarea de marcaje). Aptitudinea K este definită ca abilitatea de a avea o bună coordonare ochi-mâini-degete, de a efectua mişcări rapide, fine şi precise.
Exemple de situaţii de muncă: a manipula cu ajutorul mâinilor sau degetelor – rapid, corect şi precis – obiecte în spaţiu, efectuând asamblări, dezasamblări, ordonări etc.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea K este semnificativă: cântăreţ la pian, chirurg, infirmieră, grafician, coafor, pilot de avion, şofer etc.

Aptitudinea F – dexteritatea digitală este măsurată prin subtestele 11 şi 12 (Asamblare şi Dezasamblare). Aptitudinea F este definită ca abilitatea de a efectua mişcări fine cu degetele în procesul de manipulare a obiectelor şi în exercitarea diferitelor activităţi.
Exemple de situaţii de muncă: a manipula cu ajutorul degetelor, în mod rapid şi precis, diferite obiecte mici, pentru a finaliza activităţi cotidiene sau de muncă etc.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea F este semnificativă: ceasornicar, depanator şi reglor de aparate şi instrumente fine de măsură, electrician, sudor, asamblor, dulgher etc.

Aptitudinea M – dexteritatea manuală este măsurată prin subtestele 9 şi 10 (Plasare şi Rotire). Aptitudinea M este definită ca abilitatea de a efectua mişcări ale mâinilor cu uşurinţă şi îndemânare.
Exemple de situaţii de muncă: folosirea mâinilor şi încheieturilor în plasarea, rotirea, împingerea sau tragerea obiectelor sau pieselor mici etc.
Exemple de ocupaţii în care aptitudinea M este semnificativă: gravor, ebenist, prelucrător de metale, şlefuitor, tapiţer etc.
Scorarea rezultatelor obţinute în urma administrării GATB (în întregime, în 2,5 ore, sau parţial) se poate face manual sau electronic.
Alcătuirea unei baterii speciale de teste, care să servească investigaţiile pentru anumite situaţii sau domenii de activitate, presupune anterior selectarea criteriilor adecvate măsurării psihologice şi, apoi, alegerea din testele bateriei complete GATB doar a acelora care servesc scopul urmărit. Alegerea se face în urma analizei corelaţiilor performanţelor la teste cu criteriile considerate ca decisive domeniului investigat.
Scorarea manuală se face cu ajutorul unor grile transparente aplicate pe foile de răspuns. Durata obţinerii scorurilor brute la un subtest – care sunt compuse din răspunsurile corecte – nu depăşeşte 5 minute. Scorurile obţinute de subiecţi la fiecare test sunt convertite în scoruri standard cu media de 100 şi deviaţia standard de 20.
Răspunsurile incorecte sau lipsa acestora nu se penalizează; doar oferirea a mai mult de un răspuns la un item este considerată incorectă şi nu se ia în calculul răspunsurilor bune.

Exemple, studii de caz, exerciţii
Din motive practice, ocupaţiile cu care operează GATB, au fost clasificate în cinci categorii mari (familii) – în funcţie de nivelurile de complexitate, responsabilitate, educaţie şi formare. S-a considerat a fi mai potrivit a se opera cu un număr redus de categorii de profesii atunci când se fac recomandării ocupaţionale clienţilor, în aceste situaţii riscul de eroare este mai redus şi, în acelaşi timp, beneficiarii serviciilor de consiliere sunt avertizaţi asupra opţiunilor multiple pe care le au, mobilităţii profesionale posibile sau li se sugerează nevoia învăţării permanente.
GATB se utilizează (atât pentru client, cât şi pentru consilier) pentru:
–       descoperirea punctelor tari şi a celor slabe ale beneficiarilor, în plan aptitudinal, atunci cât se pune problema opţiunilor pentru anumite ocupaţii;
–       identificarea nevoilor de învăţare şi formare suplimentară pentru a ocupa un anumit loc de muncă în viitor;
–       evaluarea realismului obiectivelor în plan profesional ale anumitor persoane;
–       descoperirea domeniilor ocupaţionale compatibile cu structura aptitudinală a clientului;
–       compararea poziţiei personale în plan aptitudinal cu cea a altor persoane care au deja anumite ocupaţii;
–       anticiparea succesului profesional viitor într-o anumită arie ocupaţională.

Populaţia ţintă
GATB permite efectuarea de măsurători ale aptitudinilor generale ale persoanelor ce au urmat anumite niveluri de educaţie şi care au nevoie de sprijin în alegerea unei ocupaţii. Numărul mediu de ani de studiu ai subiecţilor care au alcătuit lotul reprezentativ este de 11. În această situaţie, adolescenţii (din licee şi universităţi) şi adulţii sunt categoriile de clienţi cei mai frecvent investigaţi cu această baterie de teste de aptitudini generale.

Evaluarea metodei
În construcţia GATB s-au avut în vedere două categorii de norme: cele ale grupului de referinţă şi criteriale (ce ţin de aspecte specifice şi pattern-uri de structuri aptitudinale ale unor ocupaţii).
Principalele caracteristici ale grupului de referinţă (eşantionul reprezentativ de aproximativ 1000 de persoane) pe baza căruia s-au alcătuit etaloanele la care se raportează rezultatele obţinute de diferite categorii de subiecţi cărora li se administrează GATB – Forma B constau în cele ce ţin de: ocupaţie (din diferite domenii ale muncii), gen (părţi aproape egale de femei şi bărbaţi), vârstă (cu o vârstă medie de 30 de ani), zonă geografică de rezidenţă şi nivel de educaţie (în medie, cu 11 ani de studii).
Principalele criterii avute în vedere în stabilirea normelor GATB se referă la conţinutul ocupaţiilor în termeni de sarcini de îndeplinit prin exersarea anumitor abilităţi, aptitudini, deprinderi şi cunoştinţe (considerate decisive în obţinerea performanţei profesionale) şi pe care testele trebuie să le identifice a fi sau nu prezente la clienţii investigaţi şi la standardele profesionale variabile de la o profesie la alta – în termeni de aptitudini – care se consideră a asigura succesul şi eficienţa.
 
Pattern-urile de aptitudini din sfera ocupaţională ale GATB consistă în trei dintre cele mai semnificative aptitudini care pot asigura îndeplinirea satisfăcătoare a unei liste de ocupaţii. GATB are 62 de astfel de „pattern-uri” care conţin combinaţii de aptitudini compatibile cu anumite categorii de profesii (peste 1200). Motivarea alcătuirii acestor „pattern-uri” (care vizează arii aptitudinale dominat cognitive până la cele majoritar manipulative) rezidă în similarităţile cerinţelor anumitor ocupaţii în planul aptitudinal şi asemănările conţinutului muncii în diferite grupuri de profesii.

Cercetările şi evaluărilor făcute asupra acestui instrument, au arătat că GATB măsoară, de fapt, trei categorii mari de abilităţi: cognitive (prin: Abilitatea generală de învăţare, Aptitudinea verbală şi Aptitudinea numerică), perceptive (prin: Aptitudinea spaţială, Percepţia formei şi Percepţia necesară în activitatea de birou), psihomotorii: (prin: Coordonare motorie, Dexteritate digitală şi Dexteritate manuală), care pot furniza toate datele necesare pentru a face predicţii rezonabile cu privire la performanţele viitoare ale clienţilor pe piaţa muncii.

Abilităţile cognitive (G, V, N) sunt mai utile pentru anticiparea unor rezultate pozitive în învăţare (în şcoală) şi formare, decât pentru competenţa în muncă.

Abilităţile psihomotorii (K, F, M) sunt mai utile pentru anticiparea competenţei în muncă.
Abilităţile perceptive (P, Q, S) par a corela în mod relativ egal cu ambele tipuri de criterii (rezultate pozitive în învăţare şi formare, competenţa în muncă).
GATB este o baterie de teste foarte practică în activitate de evaluare psihologică necesară consilierii şi plasării forţei de muncă prin următoarele avantaje: timpul relativ scurt de administrare a probei, uşurinţa scorării, obţinerea unui tablou aptitudinal al clientului complex şi stabil, interpretarea operativă a datelor necesare pentru inserţia pe piaţa muncii etc.

Principalele observaţii critice / dezavantaje la adresa GATB (conform Anastasi, 1988) sunt cele care vizează următoarele aspecte: toate testele sunt de performanţă şi au durate limitate de lucru, nu se acoperă satisfăcător întregul spectru al aptitudinilor importante în activităţile de muncă, aptitudinile pentru raţionament şi mecanice sunt subevaluate sau inadecvat măsurate, valoarea de diferenţiere a bateriei este de o eficienţă practică relativ redusă.
Ca observaţii, mai menţionăm că administrarea subtestelor în durate prestabilite poate omite sau subevalua anumite performanţe la unii clienţi (lenţi, timizi, meticuloşi sau nealfabetizaţi în utilizarea testelor psihologice) şi că lungimea în sine a bateriei poate descuraja anumite persoane submotivate să o parcurgă integral. Acest ultim aspect pledează pentru derularea unui interviu prealabil cu clienţii şi pregătirea / motivarea acestora pentru administrarea bateriei de teste.